Redobândirea controlului – gestionarea comportamentelor de dependență prin consilierea EAP

PUNCTE-CHEIE

F., în vârstă de 41 de ani, angajat de lungă durată al unei companii, a apelat la programul de asistență pentru angajați (EAP) al organizației sale cu un sentiment de urgență. În timp ce anterior beneficiase de un sprijin psihologic extins – declanșat în mare parte de depresia fostei sale soții și de impactul emoțional al căsătoriei lor și al divorțului final – de data aceasta a solicitat ajutor pentru un model reapărut de comportament adictiv care începuse să îi afecteze viața postCOVID.

Actualizat la: 31/03/25

Regaining control – managing addictive behaviors through EAP counseling
Rezumați cu:

Prezentarea preocupărilor

F. și-a exprimat îngrijorarea cu privire la gestiunea sa financiară, observând o recidivă în dependența potențială de jocurile de noroc. El a recunoscut, de asemenea, un model de comportamente compulsive – de la jocuri de noroc și escortă la fumat – care au devenit din ce în ce mai dificil de gestionat. Deși stabil din punct de vedere profesional și cu performanțe bune atât la locul de muncă, cât și un comediant cu jumătate de normă, F. a descris un contrast clar între competența sa publică și vulnerabilitatea sa privată.

El a raportat că momentele de singurătate și de reflecție au declanșat adesea un disconfort emoțional, pe care a încercat să îl suprime prin comportamente de adaptare maladaptive. În timp ce viața sa profesională a rămas intactă, viața sa personală a fost marcată de conflicte interne, sentimente de eșec în jurul unor etape de viață neîndeplinite și un sentiment persistent de gol emoțional.

Procesul de consiliere EAP

La început, lui F. i s-a prezentat natura orientată spre obiective a serviciului EAP, care se concentrează pe dezvoltarea de strategii practice, pe termen scurt, mai degrabă decât pe procesarea terapeutică profundă. El a salutat această structură, sperând să obțină instrumente imediate pentru a-și gestiona comportamentele mai eficient.

Prin reflecție ghidată și analiză comportamentală, F. a fost încurajat să exploreze factorii declanșatori, tiparele recurente și funcția emoțională a comportamentelor sale compulsive. Această explorare i-a permis să:

  • Recunoașteți stările emoționale care preced aceste impulsuri
  • Recunoașteți nevoile nesatisfăcute pe care încearcă să le satisfacă prin acțiuni impulsive
  • să reflecteze asupra consecințelor personale ale acestor comportamente în contextul mai larg al vieții sale

Am identificat împreună tehnici de amânare și distragere a atenției pentru a-l ajuta să întrerupă aceste compulsii pe moment – cum ar fi să sune un prieten, să se angajeze într-o activitate planificată acasă sau să își îndrepte atenția către o ieșire mai constructivă. Bazându-se pe punctele forte ale terapiei sale anterioare, F. a fost, de asemenea, capabil să se reconecteze cu mecanismele de coping pe care le-a folosit cu succes în trecut, cum ar fi mentalizarea emoțiilor sale și alegerea unor răspunsuri intenționate în locul celor reactive.

O parte importantă a ședințelor noastre a constat în a-l ajuta pe F. să exploreze relația pe care o începuse recent, pe care a descris-o ca fiind semnificativă din punct de vedere emoțional. În timp ce recunoștea valoarea pe care aceasta o aducea în viața sa, el a recunoscut, de asemenea, o rezistență interioară provenită din durerea emoțională nerezolvată asociată cu căsătoria sa anterioară.

Împreună, am lucrat la elaborarea unui plan de acțiune care să echilibreze nevoile sale personale cu creșterea relațională – încurajându-l să ia în considerare comportamente intenționate din punct de vedere emoțional care să promoveze intimitatea, înțelegerea și încrederea în această nouă relație. Acest lucru l-a ajutat să își mute atenția de la satisfacția pe termen scurt la împlinirea pe termen lung.

Rezultate

Până la sfârșitul ședințelor noastre, F. a declarat că se simte mai încrezător și că își controlează impulsurile. Pusese în aplicare mai multe strategii practice de amânare a gratificării și se simțea echipat cu un plan de acțiune care îl ajuta să răspundă intenționat, mai degrabă decât reactiv, atunci când se confrunta cu un disconfort emoțional.

El a recunoscut că ceea ce odinioară se simțea ca un ciclu imposibil de gestionat de comportamente compulsive era acum înțeles într-un context emoțional și psihologic mai larg și și-a exprimat speranța și motivația reînnoite față de menținerea unor modele mai sănătoase în viața sa.

Urmărire

Am convenit să lăsăm ușa deschisă pentru un sprijin viitor, în cazul în care va simți nevoia să revină asupra oricăreia dintre aceste teme sau să își exploreze în continuare obiectivele relaționale pe termen lung. F. a încheiat procesul simțindu-se întărit de progresele pe care le făcuse, responsabilizat de noile instrumente pe care le dobândise și sprijinit în călătoria sa continuă spre stabilitate emoțională și dezvoltare personală.

Concluzie

Acest caz evidențiază importanța intervențiilor EAP pe termen scurt, focalizate, în sprijinirea persoanelor care gestionează comportamente de dependență înrădăcinate în durere emoțională și nevoi nesatisfăcute. Cu ajutorul instrumentelor potrivite și al unui spațiu structurat pentru reflecție, F. a reușit să se reconecteze cu valorile sale, să construiască strategii de adaptare mai sănătoase și să facă pași concreți către o viață mai intenționată și mai împlinită.

Citește mai multe articole despre bunăstarea la locul de muncă