Conștientizarea tulburărilor de alimentație și cum să ajutăm

PUNCTE-CHEIE

Săptămâna de conștientizare a tulburărilor de alimentație joacă un rol esențial în reducerea stigmatului din jurul tulburărilor de alimentație și în încurajarea discuțiilor deschise.

Actualizat la: 05/08/26

Mental Wellbeing

Scris de: Dorota Brodka

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihice complexe care pot afecta persoane de orice vârstă, sex sau mediu, ducând adesea la consecințe fizice și emoționale grave dacă nu sunt tratate. Tulburările de alimentație sunt responsabile pentru pierderea a peste 3,3 milioane de ani de viață sănătoasă în fiecare an la nivel mondial, subliniind impactul grav pe care aceste afecțiuni îl au asupra persoanelor și asupra sistemelor de sănătate publică.

Acest articol explorează tulburările de alimentație comune, cum să le depistați la angajați și pașii pe care angajatorii îi pot face pentru a oferi sprijin semnificativ.

Care sunt diferitele tipuri de tulburări alimentare?

Tulburările de alimentație se caracterizează prin obiceiuri alimentare anormale și provin adesea dintr-o combinație de factori genetici, de mediu și psihologici. Mai jos, explorăm cele mai răspândite tipuri de tulburări de alimentație:

Anorexia

Anorexia nervoasă se caracterizează printr-o restricție alimentară extremă, o frică intensă de creșterea în greutate și o imagine corporală distorsionată. Această tulburare are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate în rândul afecțiunilor psihice, cazurile severe ducând la complicații cardiace, malnutriție și alte riscuri pentru sănătate (National Eating Disorders Association, 2023).

Simptome: Pierdere dramatică în greutate, preocupare pentru dietă, imagine corporală distorsionată, teamă extremă de a lua în greutate, negare a foamei, comportamente alimentare anormale, obsesive sau ritualizate.
Prevalența: Studiile estimează că între 1% și 4,2% dintre femei suferă de anorexie la un moment dat în viața lor.

Anorexia vs. Anorexia Nervosa

Anorexia și anorexia nervoasă sunt termeni adesea utilizați în mod interschimbabil, dar au semnificații distincte.

Anorexia, în sensul său general, se referă la o afecțiune medicală caracterizată printr-o pierdere a apetitului sau o incapacitate de a mânca. Aceasta poate fi un simptom al diferitelor boli, inclusiv infecții, boli cronice sau chiar afecțiuni psihologice care nu au legătură cu preocupările legate de imaginea corporală.

Pe de altă parte, anorexia nervoasă este o tulburare psihologică specifică a alimentației, cu rădăcini mai complexe. Aceasta implică o teamă intensă de a lua în greutate și o percepție distorsionată a imaginii corporale, ceea ce îi determină pe indivizi să își restricționeze sever aportul alimentar. Spre deosebire de anorexia generală, anorexia nervoasă nu se referă la lipsa poftei de mâncare, ci la un efort deliberat de a controla aportul alimentar pentru a atinge o greutate sau o formă corporală ideală percepută. Această afecțiune este însoțită de o puternică componentă emoțională și cognitivă.

Bulimia

Bulimia nervoasă implică cicluri de excese alimentare urmate de comportamente compensatorii precum purjarea, exercițiile fizice excesive sau postul. Persoanele cu bulimie simt adesea o lipsă de control în timpul chefurilor, ceea ce duce la vinovăție și rușine. Acest comportament poate duce la probleme de sănătate fizică, cum ar fi dezechilibre electrolitice, probleme gastrointestinale și eroziune dentară din cauza vărsăturilor frecvente.

Bulimia nervoasă implică cicluri de excese alimentare urmate de purgare, cum ar fi vărsături autoprovocate, exerciții fizice excesive sau post, pentru a compensa aportul caloric.

Este important de remarcat faptul că doar 6% dintre persoanele care suferă de bulimie caută și primesc tratament, ceea ce evidențiază un decalaj semnificativ în ceea ce privește accesul la sprijinul disponibil sau cunoașterea acestuia

Simptome: Călătorii frecvente la baie după ce a mâncat, ascunderea ambalajelor alimentelor și obrajii sau maxilarul inflamat din cauza vărsăturilor.
Prevalența: Prevalența bulimiei nervoase pe parcursul vieții este estimată să afecteze 1,7% până la 2,0% dintre femeile adulte și aproximativ 0,5% până la 0,7% dintre bărbații adulți.

Alimentație excesivă

Binge Eating Disorder (BED) a fost recunoscută oficial ca diagnostic în a cincea ediție a Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5) și a unsprezecea revizuire a Clasificării internaționale a bolilor (ICD-11).

BED implică consumul de cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp, adesea pentru a face față stresului emoțional, fără a se purga ulterior.

Simptome: Mănâncă rapid, mănâncă singur din cauza rușinii, sentimente de vinovăție după ce a mâncat prea mult.
Prevalență: Estimările actuale sugerează că BED afectează aproximativ 1,5% dintre femei și 0,3% dintre bărbați la nivel global, subliniind prevalența sa ca o problemă semnificativă de sănătate mintală.

Tulburarea evitantă/rezistentă a consumului de alimente (ARFID)

ARFID este o tulburare relativ recent recunoscută, caracterizată prin evitarea anumitor alimente sau grupuri de alimente din cauza caracteristicilor senzoriale, a experiențelor negative din trecut sau a lipsei de interes pentru alimentație. Spre deosebire de anorexie, ARFID nu este motivată de preocupări legate de imaginea corporală, dar poate duce totuși la malnutriție, pierdere în greutate și deficiențe nutriționale.

Simptome: Deficiențe nutriționale, dependență de suplimente și dificultăți în alimentația socială.
Prevalența: Cercetările privind prevalența ARFID sunt limitate, dar estimările sugerează că între 0,5% și 5% dintre copiii și adulții din populația generală sunt afectați de această tulburare.

Alte tulburări specifice de alimentație sau de alimentație (OSFED)

OSFED este o categorie pentru persoanele ale căror simptome nu se potrivesc pe deplin cu cele ale altor tulburări, dar provoacă totuși suferință sau afectare semnificativă.

Tipuri de OSFED: Anorexie atipică, în care greutatea rămâne în interiorul sau peste un interval sănătos, sau sindromul mâncatului nocturn.
Prevalența: Acesta a raportat că, în 2019, OSFED a reprezentat 24,6 milioane de cazuri la nivel mondial, reprezentând 44% din cele 55,5 milioane de cazuri totale de tulburări de alimentație identificate în acel an.

Cum să depistați tulburările de alimentație la angajați

Recunoașterea semnelor unei tulburări alimentare la locul de muncă poate fi o provocare, deoarece simptomele sunt adesea ascunse. Cu toate acestea, există semne la care trebuie să fiți atenți:

Schimbări de comportament: Sărirea peste mese în timpul orelor de birou sau retragerea de la evenimentele sociale care implică alimente.
Semne fizice: Modificări notabile de greutate, oboseală sau plângeri legate de probleme digestive.
Indicatori emoționali: Iritabilitate crescută, stimă de sine scăzută sau comentarii frecvente despre imaginea corporală sau mâncare.
Probleme de performanță: Scăderea concentrării, absenteism sau productivitate redusă.

Angajatorii ar trebui să abordeze orice preocupare cu sensibilitate, asigurându-se că angajații se simt sprijiniți și nu judecați.

Cum își pot sprijini angajatorii angajații

Employers can create a supportive environment for employees dealing with eating disorders through a combination of awareness, education, and accessible resources.

Asigurarea unui program de lucru flexibil

Oferirea unor programe de lucru flexibile poate ajuta angajații să gestioneze discret programările medicale sau ședințele de terapie. Programele flexibile permit, de asemenea, persoanelor să se concentreze asupra recuperării fără a-și compromite responsabilitățile profesionale.

Fiți atenți la limbajul conversațional

Discuțiile despre dietă, exerciții fizice și imaginea corporală sunt frecvente la locul de muncă, dar pot fi stresante pentru persoanele cu tulburări de alimentație. Evitarea comentariilor axate pe greutate sau a discuțiilor despre alimentele "bune" și "rele" poate face din locul de muncă un spațiu mai sigur.

Formarea de prim-ajutori în domeniul sănătății mintale

Dotați locul de muncă cu personal de prim ajutor calificat în domeniul sănătății mintale, care să poată recunoaște semnele tulburărilor alimentare și să ofere sprijin inițial. Aceste persoane pot servi ca puncte de contact de încredere pentru angajații care caută ajutor.

Creșterea gradului de conștientizare și partajarea resurselor privind tulburările de alimentație

Angajatorii pot normaliza discuțiile privind tulburările de alimentație prin furnizarea de resurse, organizarea de ateliere de sensibilizare și crearea unei culturi în care angajații se simt în siguranță atunci când solicită ajutor. Eforturi simple, cum ar fi afișarea numerelor de telefon ale serviciilor de asistență, distribuirea de broșuri informative sau distribuirea materialelor din Săptămâna de conștientizare a tulburărilor de alimentație, pot contribui în mare măsură la promovarea conștientizării.

Oferiți un PAE

An Employee Assistance Program (EAP) offers confidential mental health support, which can be invaluable for employees coping with eating disorders. Through counseling, therapy referrals, and other resources, EAPs allow employees to seek help privately. EAPs, such as our EAP services, are a proactive way for employers to support employees’ mental health and well-being.

Serviciile noastre EAP includ accesul la profesioniști din domeniul sănătății mintale, instruiți să ofere asistență în cazul tulburărilor alimentare și al altor provocări. Cu disponibilitate 24/7 și asistență în mai multe limbi, programele noastre asigură faptul că angajații se simt ascultați și sprijiniți. Aflați mai multe despre soluțiile noastre personalizate aici.

Despre autor

Dorota Brodka

Coordonatoare națională pentru Polonia

Terapeut certificat, specializat în terapie Gestalt, de cuplu și a dependențelor, Dorota coordonează inițiative regionale de sănătate mintală și programe de asistență pentru angajați. Ea combină cunoștințele clinice aprofundate cu experiența sa de manager agil de proiect și coach pentru a oferi sprijin atât persoanelor, cât și organizațiilor. Practica sa se bazează pe convingerea că îmbinarea îngrijirii clinice empatice cu cadre dinamice de management este esențială pentru cultivarea atât a bunăstării individuale, cât și a unei performanțe organizaționale solide.

References