Ce este bunăstarea angajaților

PUNCTE-CHEIE

Acest blog își propune să servească drept o resursă cuprinzătoare atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, oferind informații și strategii pentru a spori bunăstarea angajaților la locul de muncă.

Actualizat la: 04/08/26

Scris de: Konstantin von Vietinghoff-Scheel

What is Employee Wellbeing
Rezumați cu:

Având în vedere provocările globale actuale, cum ar fi creșterea costului vieții, instabilitatea economică și tensiunile geopolitice, oamenii se confruntă cu niveluri crescute de stres și incertitudine. Acest lucru este agravat de faptul că mulți oameni petrec o parte semnificativă din timpul lor la locul de muncă, unde cerințele și presiunile de la locul de muncă pot exacerba și mai mult aceste sentimente. Recunoscând impactul acestor factori externi asupra bunăstării angajaților, a devenit din ce în ce mai important pentru organizații să acorde prioritate sănătății mintale și fericirii forței lor de muncă. Acest blog își propune să servească drept resursă cuprinzătoare atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, oferind informații și strategii pentru îmbunătățirea bunăstării la locul de muncă.

Ce este bunăstarea?

Bunăstarea cuprinde o stare holistică de sănătate și fericire, care se extinde dincolo de condiția fizică pentru a include bunăstarea mentală și emoțională. Este vorba despre atingerea unui echilibru în diferite aspecte ale vieții, cum ar fi munca, relațiile și dezvoltarea personală. În esența sa, bunăstarea reflectă satisfacția generală și calitatea vieții unui individ.

La locul de muncă, bunăstarea angajaților se referă la sănătatea fizică, mentală și emoțională a persoanelor din cadrul unei organizații. Măsurarea bunăstării angajaților se poate face analizând aspecte precum satisfacția generală la locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Factori precum cultura locului de muncă, cerințele profesionale și accesul la resurse și sprijin pot influența bunăstarea angajaților.

De ce ar trebui să le pese liderilor de resurse umane de bunăstarea angajaților?

Conform raportului Gallup privind starea locului de muncă la nivel mondial, 44% dintre angajații din întreaga lume se declară stresați. Datele arată că stresul angajaților a crescut în ultimul deceniu, dar pandemia a contribuit în mod semnificativ la creșterea numărului acestora. În timp ce numeroși factori contribuie la nivelurile de stres, cercetările efectuate de Gallup indică faptul că managerii au un impact semnificativ asupra stresului resimțit de lucrători în rolurile lor, influențând astfel nivelurile lor generale de stres zilnic.

Organizațiile care acordă prioritate bunăstării angajaților promovează un mediu de lucru pozitiv, în care angajații se simt apreciați, sprijiniți și motivați să dea tot ce au mai bun. În cadrul organizației, liderii de resurse umane joacă un rol esențial în modelarea experienței angajaților. Prin prioritizarea bunăstării angajaților, liderii de resurse umane pot încuraja o cultură a muncii pozitivă, pot îmbunătăți ratele de retenție și pot stimula productivitatea generală. În plus, prioritizarea bunăstării angajaților poate contribui la atragerea talentelor de top și la îmbunătățirea reputației angajatorului pe o piață a muncii competitivă.

Elementele bunăstării

Prin înțelegerea componentelor cheie ale bunăstării, liderii de resurse umane pot învăța cum să sprijine sănătatea mintală a angajaților, să dezvolte strategii specifice pentru a răspunde nevoilor diverse ale forței lor de muncă, creând un mediu în care angajații pot prospera.

Așadar, care sunt pilonii principali ai bunăstării angajaților? Iată câteva domenii ale bunăstării pe care CIPD, o organizație dedicată îmbunătățirii practicilor de resurse umane, le-a prezentat:

Sănătate

Numai în Regatul Unit, aproximativ 1,8 milioane de angajați au raportat că s-au confruntat cu probleme de sănătate legate de muncă în perioada 2022 și 2023. Jumătate din aceste cazuri au fost atribuite stresului, depresiei sau anxietății. Sănătatea este incontestabil o piatră de temelie a bunăstării, cuprinzând atât dimensiunea fizică, cât și cea mentală. Aceasta implică nu numai accesul la servicii medicale, ci și cultivarea unor obiceiuri de viață sănătoase care contribuie la bunăstarea generală. Exercițiile fizice regulate, alimentația echilibrată,somnul suficient și gestionarea stresului sunt toate componente integrale ale menținerii unei sănătăți optime. În plus, sensibilizarea și sprijinul în materie de sănătate mintală joacă un rol crucial în promovarea bunăstării, deoarece rezistența psihologică și echilibrul emoțional sunt esențiale pentru a face față provocărilor vieții.

În contextul bunăstării angajaților, prioritizarea sănătății se traduce prin oferirea de beneficii medicale complete,programe de wellness și resurse pentru a sprijini angajații în atingerea și menținerea obiectivelor lor de sănătate.

Bună treabă

Munca utilă contribuie în mod semnificativ la sentimentul de scop și satisfacție al unei persoane. Aceasta cuprinde sarcini și responsabilități care corespund aptitudinilor, valorilor și aspirațiilor unei persoane, nutrind un sentiment de împlinire și realizare. În plus, autonomia înluarea deciziilor le permite persoanelor să își asume rolurile și să contribuie în mod semnificativ la organizațiile lor.

Crearea unui mediu propice muncii presupune oferirea de sarcini provocatoare și satisfăcătoare, precum și oferirea de oportunități de dezvoltare și avansare a competențelor și recunoașterea contribuțiilor angajaților. Acest lucru nu numai că sporește satisfacția la locul de muncă, dar conduce, de asemenea, la o cultură profesională pozitivă, favorabilă angajării și fidelizării angajaților.

Valori/principii

Valorile și principiile formează cadrul etic și moral care ghidează acțiunile și deciziile indivizilor atât în context personal, cât și profesional. Acestea cuprind convingeri, atitudini și standarde care modelează comportamentele și scopul. Potrivit McKinsey, 70 % dintre angajați își inspiră sentimentul de scop din munca lor, subliniind importanța alinierii valorilor personale la principiile organizaționale.

Dacă valorile personale și principiile organizaționale se aliniază, acestea creează un sentiment de autenticitate și integritate, promovând bunăstarea psihologică și satisfacția profesională. O organizație care acordă prioritate valorilor angajaților creează o cultură favorabilă și favorabilă incluziunii, în care indivizii se simt ascultați, respectați și împuterniciți. Prin respectarea standardelor etice, angajatorii pot cultiva încrederea și loialitatea în rândul angajaților, contribuind la un mediu de lucru pozitiv și la bunăstarea generală.

Colectiv/social

Bunăstarea colectivă și socială se referă la calitatea relațiilor și la sentimentul de apartenență în cadrul unei comunități sau al unui grup social. Acesta cuprinde sentimente de conexiune, sprijin și camaraderie între indivizi, atât în interiorul, cât și în afara locului de muncă.

Promovarea unui sentiment de comunitate și de apartenență la locul de muncă este esențială. Lucrul în echipă, comunicarea deschisă, evenimentele sociale și de team-building sunt tot atâtea modalități de a consolida acest aspect al bunăstării în cadrul companiei.

Creșterea personală

Dezvoltarea personală este o componentă integrantă a bunăstării, cuprinzând urmărirea autodepășirii, învățării și dezvoltării. Aceasta implică stabilirea și atingerea obiectivelor personale, extinderea competențelor și cunoștințelor și acceptarea de noi experiențe și provocări. Persoanele care acordă prioritate dezvoltării personale au mai multe șanse de a experimenta un sentiment de împlinire, scop și satisfacție în viața lor.

Pentru angajați, oportunitățile de creștere și dezvoltare personală sunt esențiale pentru promovarea angajamentului, motivației și avansării în carieră. Angajatorii pot sprijini dezvoltarea personală oferindprograme de formare șidezvoltare, oportunități de mentorat și resurse pentru învățarea continuă.

Alegeri bune ale stilului de viață

Alegerea unui stil de viață adecvat este vitală pentru bunăstarea generală, cuprinzând obiceiuri și comportamente care promovează sănătatea fizică, mentală și emoțională. Printre acestea se numără menținerea unei alimentații echilibrate,efectuarea de exerciții fizice regulate, un somn adecvat, gestionarea eficientă a stresului și evitarea substanțelor nocive, precum tutunul și consumul excesiv de alcool.

Programele de bunăstare, accesul la facilități de fitness și resursele de sănătate mintală sunt modalități prin care angajatorii pot educa și îndruma angajații să facă alegeri bune privind stilul de viață. Încurajarea obiceiurilor sănătoase în rândul angajaților nu numai că îmbunătățește starea lor de bine, dar stimulează și productivitatea, reduce absenteismul și creează o cultură organizațională pozitivă axată pe sănătatea și fericirea angajaților.

Bunăstarea financiară

Bunăstarea financiară implicăgestionarea eficientăa finanțelor, inclusiv elaborarea bugetului, economisirea,investiția șiplanificarea pentru viitor. Acesta este un aspect esențial al bunăstării generale, deoarece influențează sentimentul de siguranță, stabilitate și libertate al persoanelor.

Faptul că angajații acordă prioritate sănătății financiare contribuie la bunăstarea lor generală, permițându-le să aibă performanțe optime la locul de muncă. Potrivit Harvard Business Review, 80% dintre angajați recunosc că se confruntă cu stres financiar, însă doar 28% dintre angajatori oferă inițiative de bunăstare financiară. Programele și inițiativele de bunăstare financiară pot oferi angajaților educație financiară,instrumente pentru gestionarea datoriilor, resurse pentru planificarea pensionării și acces la servicii de consiliere financiară. Prin sprijinirea bunăstării financiare a angajaților, angajatorii pot reduce stresul financiar.

Beneficiile bunăstării angajaților

De-a lungul anilor, am observat că investițiile în bunăstarea angajaților aduc beneficii care se extind mult dincolo de rezultatele în materie de sănătate. Aceasta are un impact direct asupra diferitelor fațete ale afacerii, contribuind la succesul și durabilitatea pe termen lung. Ne-am întâlnit cu directorul general al CCS, Konstantin Von Vietinghoff, pentru a discuta despre poveștile de succes ale companiilor care au implementat programe puternice de sprijin pentru sănătatea mintală –

"Există multe povești de succes, și în diferite țări. Nivelul de conștientizare a cunoscut în mod clar o creștere puternică în timpul perioadei Covid. Cadrele de reglementare abordează problema într-un mod mult mai precis, ducând la o mai bună recunoaștere a impactului și relevanței. Elementele educaționale joacă un rol din ce în ce mai important, implicând cadrele de conducere intermediare."

Starea de bine are un impact direct asupra angajamentului, care, la rândul său, are un impact direct asupra gradului de angajament al oamenilor față de misiunea și obiectivele organizației. Stabilitatea forței de muncă stabilește o bază solidă pentru o creștere durabilă, reziliență și succes într-un mediu de afaceri în continuă evoluție.

Statisticile Comisiei Europene indică faptul că, chiar înainte de începerea COVID-19, 1 din 6 persoane din UE se confruntau deja cu probleme de sănătate mintală. Aceste provocări s-au intensificat în fața crizelor fără precedent din ultimii ani și reflectă nevoia urgentă a organizațiilor de a acorda prioritate bunăstării angajaților.

Implicațiile acestor tendințe sunt de mare amploare. Lipsa de atenție acordată bunăstării angajaților poate duce la creșterea ratei de fluctuație a personalului, la scăderea satisfacției la locul de muncă și la pierderea de talente valoroase. Angajații dezangajați nu numai că au un impact asupra productivității și performanței globale a organizației, dar pot contribui și la o cultură negativă a muncii.

Organizațiile care acordă prioritate bunăstării angajaților, pe de altă parte, pot obține numeroase beneficii:

Reducerea cheltuielilor cu asistența medicală

După cum afirmă Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, stresul contribuie la 75% din totalul consultațiilor medicale. Investind în programe de bunăstare pentru angajați, organizațiile pot reduce costurile de asistență medicală asociate cu bolile care pot fi prevenite și cu afecțiunile cronice. Aceste programe includ adesea programe de asistență pentru angajați (EAP), ateliere de wellness și acces la facilități de fitness, care contribuie la sănătatea și bunăstarea generală.

Mai puțin absenteism

Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în Statele Unite, pierderile de productivitate legate de absenteism se ridică la 225,8 miliarde de dolari anual, ceea ce echivalează cu 1 685 de dolari per angajat. Angajații cu un nivel mai ridicat de bunăstare sunt mai puțin predispuși să își ia concediu medical sau să înregistreze absenteism, ceea ce duce la îmbunătățirea prezenței și a productivității. Atunci când angajații se simt sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, este mai probabil ca aceștia să se prezinte constant la serviciu și să dea tot ce au mai bun.

Îmbunătățirea implicării angajaților

Se estimează că angajamentul scăzut al angajaților costă economia globală 8,8 trilioane de dolari, reprezentând 9% din PIB-ul global. Joe Clifton, CEO al Gallup, afirmă, de asemenea, că a avea un loc de muncă pe care îl disprețuiește poate fi mai dăunător pentru bunăstarea generală decât a fi șomer și că efectele negative ale nemulțumirii la locul de muncă se răsfrâng adesea asupra vieții personale, afectând relațiile cu membrii familiei.

Angajații care se simt apreciați și sprijiniți de angajatorii lor sunt mai implicați în munca lor, ceea ce duce la niveluri mai ridicate de satisfacție profesională. Organizațiile care acordă prioritate bunăstării angajaților înregistrează adesea o creștere a loialității, a angajamentului și a entuziasmului angajaților pentru munca lor.

Îmbunătățirea reputației angajatorului

Organizațiile care acordă prioritate bunăstării angajaților sunt percepute ca angajatori dezirabili, atrag talente de top și sunt recunoscute ca un brand pozitiv al angajatorului. Este mai probabil ca angajații să își recomande angajatorul altora și să vorbească pozitiv despre cultura locului de muncă, contribuind la o reputație puternică în industrie.

Sentimente sporite de împuternicire

Atunci când angajații au acces la resurse și sprijin pentru bunăstarea lor, ei se simt împuterniciți să preia controlul asupra sănătății și fericirii lor, ceea ce duce la creșterea motivației și a moralului. Angajatorii își pot responsabiliza forța de muncă oferind condiții de lucru flexibile, cursuri de formare și webinarii privind sănătatea mintală și oportunități de dezvoltare personală și profesională.

Evită epuizarea

Inițiativele privind bunăstarea angajaților pot contribui la prevenirea epuizării profesionale prin promovarea echilibrului între viața profesională și cea privată, a gestionării stresului și a strategiilor de consolidare a rezilienței. Abordând cauzele profunde ale epuizării și oferind sprijin pentru sănătatea mentală și emoțională a angajaților, organizațiile pot crea un mediu de lucru mai durabil și mai satisfăcător pentru angajații lor.

Care este diferența dintre bunăstarea și implicarea angajaților?

În timp ce bunăstarea angajaților se concentrează pe sănătatea și fericirea generală a angajaților, angajamentul angajaților se referă la nivelul de angajament și entuziasm al angajaților față de munca lor și față de organizație.

Cum afectează bunăstarea implicarea angajaților?

Bunăstarea și implicarea angajaților sunt strâns legate între ele. Atunci când angajații se simt bine din punct de vedere fizic, mental și emoțional, este mai probabil ca aceștia să fie implicați în munca lor, dedicați obiectivelor organizaționale și motivați să dea tot ce au mai bun.

Cum puteți măsura eficient bunăstarea angajaților?

Există diverse metode de măsurare eficientă a bunăstării angajaților, inclusiv sondaje, interviuri, focus grupuri și evaluări. Sondajele pot evalua percepția angajaților cu privire la sănătatea lor fizică, sănătatea mintală, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, satisfacția profesională și nivelurile de stres. Interviurile și focus-grupurile permit discuții aprofundate pentru a explora experiențele angajaților și pentru a identifica domeniile care necesită îmbunătățiri. Evaluările, precum Psychological Stress Risk Assessment (PSRA), furnizează date cantitative privind nivelurile de stres și factorii de risc potențiali la locul de muncă. În plus, programele de asistență pentru angajați (EAP) joacă un rol crucial în măsurarea și sprijinirea bunăstării angajaților, oferind servicii confidențiale de consiliere, resurse de sănătate mintală și intervenții proactive. PAE pot urmări ratele de utilizare, feedback-ul angajaților și rezultatele pentru a evalua eficiența programelor lor în îmbunătățirea bunăstării angajaților. Integrarea acestor strategii de măsurare poate oferi informații valoroase și sprijin pentru promovarea unei forțe de muncă sănătoase și prospere.

Bunăstarea angajaților pentru organizațiile mijlocii

1) Inițiative privind sănătatea mintală: Implementați controale periodice privind sănătatea mintală și creați un dialog deschis despre bunăstarea mintală. Oferiți acces la servicii de consiliere, fie prin intermediul programelor de asistență pentru angajați (EAP), fie prin parteneriate cu profesioniști din domeniul sănătății mintale. Puteți chiar să încurajați managerii să urmeze cursuri de sensibilizare privind sănătatea mintală pentru a-și sprijini mai bine echipele.

2) Acorduri de lucru flexibile: Recunoașteți importanța echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Dacă domeniul de activitate al companiei dvs. permite, puteți oferi un program de lucru flexibil, opțiuni de lucru la distanță sau săptămâni de lucru comprimate. Asigurați-vă că distribuirea volumului de muncă este echitabilă pentru a preveni epuizarea. Împuterniciți angajații să preia controlul asupra programului lor, îndeplinind în același timp obiectivele organizaționale. De exemplu, mai multe corporații importante au adoptat programe de lucru flexibile, inclusiv companii precum Unilever, Vodafone, Siemens, ING, Philips, Zalando, Adidas, Bosch și multe altele.

3) Programe de sănătate și wellness: Lansați programe de wellness adaptate nevoilor echipei dumneavoastră. Acestea pot include provocări de fitness, inițiative de alimentație sănătoasă și activități de mindfulness. Furnizați resurse pentru sănătatea fizică, cum ar fi abonamente la săli de sport sau cursuri virtuale de fitness, și acordați prioritate asistenței medicale preventive.

4) Gestionarea stresului: Organizați ateliere și seminarii de gestionare a stresului, concentrându-vă pe consolidarea rezilienței, gestionarea timpului și strategiile de coping. Promovați pauzele regulate și încurajați angajații să se deconecteze în afara orelor de lucru. Promovați o cultură în care factorii de stres sunt recunoscuți și gestionați în mod colaborativ. Dacă este necesar, puteți utiliza un instrument de evaluare a riscurilor psihosociale pentru a identifica în mod proactiv potențiali factori de stres în cadrul organizației dumneavoastră, ajutându-vă să adaptați intervenții eficiente și să creați un mediu de lucru mai sănătos.

Bunăstarea angajaților pentru organizațiile mari:

1) Sprijin cuprinzător pentru sănătatea mintală: Înființați un departament dedicat sănătății mintale, cu profesioniști instruiți care pot oferi consiliere, resurse și sprijin pentru angajați. Vedeți dacă puteți crea o platformă anonimă pentru solicitarea de asistență în domeniul sănătății mintale. Evaluați în mod regulat nevoile de sănătate mintală ale forței dvs. de muncă pentru a adapta programele în consecință.

2) Strategii de echilibru între viața profesională și cea privată: Elaborați o strategie cuprinzătoare de echilibru între viața profesională și cea privată care integrează modalități flexibile de lucru, promovează alocarea realistă a volumului de muncă și subliniază importanța timpului personal. Furnizați managerilor instrumente pentru a monitoriza și menține echilibrul dintre viața profesională și cea privată în cadrul echipelor lor.

3) Programe de sănătate holistică: Oferiți inițiative de sănătate holistică care să acopere nu numai sănătatea fizică, ci și bunăstarea mentală, emoțională și socială. Colaborați cu experți în wellness pentru a concepe programe care să răspundă nevoilor diverse ale angajaților. Asigurați accesul la servicii medicale și de sănătate mintală de calitate.

4) Cultura rezilientă la stres: Insuflați o cultură care prioritizează gestionarea stresului și construirea rezilienței. Organizați ateliere regulate privind reducerea stresului, mindfulness și inteligența emoțională. Creați grupuri de resurse pentru angajați care se concentrează pe sănătatea mintală, promovând sprijinul reciproc și împărtășind strategii de adaptare.

5) Dezvoltarea conducerii: Formați liderii de rang înalt cu privire la crearea unui mediu de lucru favorabil care să promoveze bunăstarea. Încurajați liderii să fie modele de urmat prin prioritizarea propriei stări de bine și prin faptul că sunt accesibili pentru conversații deschise cu echipele lor. Stabiliți politici care să protejeze bunăstarea angajaților în perioadele de schimbare organizațională.

De ce ar trebui angajatorii să investească în bunăstarea angajaților?

Angajatorii ar trebui să investească în bunăstarea angajaților deoarece aceasta conduce la o forță de muncă mai fericită, mai sănătoasă și mai productivă. Acordând prioritate bunăstării angajaților, organizațiile pot reduce fluctuația de personal, pot îmbunătăți performanța și pot crea o cultură pozitivă la locul de muncă, care să atragă și să rețină talentele de top. Investiția în bunăstarea angajaților nu este benefică doar pentru angajați; este, de asemenea, o decizie strategică de afaceri care produce beneficii pe termen lung pentru întreaga organizație.

Alegerea partenerului potrivit pentru inițiativele de bunăstare a angajaților este esențială pentru asigurarea succesului și eficienței acestor programe. Cu peste 35 de ani de experiență în furnizarea de servicii de consiliere corporativă, CCS oferă expertiză și sprijin de neegalat în promovarea bunăstării angajaților. Serviciile noastre fundamentate științific încorporează metode și abordări validate ale consilierii, asigurând rezultate măsurabile și rezultate durabile.

Pentru mai multe detalii sau oferte personalizate, vă invităm să luați legătura cu noi la: https://ccsint.com/ro/contacts/

Despre autor

Konstantin von Vietinghoff-Scheel

Din 1988, Konstantin este fondatorul și directorul general al Corporate Counselling Services (CCS), unde coordonează operațiunile globale și dezvoltarea rețelei în regiunea EMEA. Expert internațional recunoscut și consultant pentru corporații importante precum ExxonMobil, el conduce și subcomitetul AEB pentru sănătate și securitate. Leadershipul său este definit de filosofia fundamentală potrivit căreia integrarea managementului preventiv al sănătății în strategia organizațională este esențială pentru obținerea excelenței pe termen lung și a unui nivel ridicat de implicare a angajaților.

Citește mai multe articole despre bunăstarea la locul de muncă